Marijuana VIP

Partea VII

Ar fi trebuit să mă gândesc , înainte de a mă bucura atât de mult , şi la o posibilă despărţire ...
Dar cine ar fi crezut că se poate întâmpla aşa ceva ?!Cine ar fi crezut că 7 luni de iubire s-au dus pe apa zâmbetei cât ai zice "despărţire" ?! Sentimentele şi încrederea clădite în tot acel timp au fost distruse în doar câteva minute , lăsându-mă cu inima sfărâmată , dar care poate încă iubii ...
E dimineaţă ... Mă îmbrac rapid , chem taxi şi mă afişez în faţa apartamentului lui . E deschis ... intru . Uite-l , încă doarme . Nu o să îl trezesc ... mă pun lângă el în pat , trezindu-l cu mângâieri gingaşe , aşa cum îi plăcea să mă trezească ...
"'neaţa"
"Bună . Ce cauţi aici ? Şi cum intraşi ?"
"..."
"Şi nu te mai comporta ca şi cum am mai fi împreună . Hai zi !"
"Păi vruiam să îmi explici ce a fost faza de ieri , de la bloc la mine ... "
"Aaa ... păi , uite cum stă treaba ... "
"Te ascult ."
"Cred că am nevoie de puţin timp liber , am fost împreună 7 luni ... Ştiu că mă iubeşti , ştii că te iubesc ..."
"Eu te iubesc , dar tu nu cred ."
"Ba da . Chiar te iubesc ."
"Şi dacă mă iubeşti de ce pula mea trebuie să ne despărţim ? De ce ?"
"Mai târziu o să fie şi mai rău ."
"Bine că şti tu că o să fie şi mai rău " , ţip la el în timp ce mă îndrept către uşa . "Apropo , uşa era deschisă."
"Bine , femeie . O să vorbim când te poţi calma ."
Trântesc uşa cu toată forţa , ţin capul în pământ îndreptându-mă spre ieşirea din bloc ... Mă urc în primul taxi şi îi zic să mă plimbe prin toată Craiova .
Nu mai pot . Acum chiar simt că explodez . Doar pe el îl mai aveam ... Acum nu mai am nimic ... pe nimeni ...
Încerc să mă calmez , dar nu pot . Taximetristul parcă se uită ciudat la mine ...
"Duceţi-mă direct la K9 , în 1Mai . "
"Da."
Ajung acasă , dar nu urc . Stau în scara blocului, încercând să mă calmez cu un pachet de Dunhill şi o sticla de Stalinskaya , cumpărate de la magazinul din faţa blocului .
Acum tot ce trebuie să fac e să ascund calvarul ce-l numesc depresie şi să zâmbesc fals doar pentru buna impresie ... Oare dacă eram indiferentă era mai bine ?! Nu ştiu şi sincer nici nu vreau să mă mai gândesc la asta ... Nu aş vrea vreodată ca ce a fost între noi să se fi terminat ... Şi în inima mea vor fi pentru totdeauna acele sentimente reale . Poate nu îmi păsa dacă nu îl iubeam . Pentru el a fost uşor să uite toate clipele frumoase care ne-au legat , dar pentru mine nu .
El va rămâne ceva din trecut pentru care aş fi făcut orice şi amintirile cu el nimeni nu mi le poate lua .