V-aţi întrebat vreodată cum s-ar comporta prietenii sau familia după ce a-ţi muri ? Sau dacă v-aţi muta din oraş şi a-ţi lăsa în urmă cei mai frumoşi ani , cele mai frumoase clipe ?

Ar trebui să renunţăm la persoanele pe care le iubim , persoane alături de care ne-am pierdut mai mulţi sau mai puţini ani din viaţă , persoane la care nu am renunţa nici în ruptul capului , dar acum nu avem de ales ... E greu să ştii şi să accepţi că nu mai poţi fi alături de acele fiinţe la care tu ţii . Educaţi sau nu , mai mici sau mai mari , alcoolici sau drogaţi , îi putem numi prieteni sau cunoştinţe , dar oricum ar fi , alături de ei am trecut , cu siguranţă , prin multe lucruri care ne-au schimbat sau nu viaţa , momente pe care nu le vom uita niciodată şi oricât de departe am fi de acei prieteni , sentimentele şi gândurile noastre vor fi mereu împreună .

Sincer , eu nu cred că aş putea renunţa prea uşor la prietenii de aici ... sau cunoştinţe , că de fapt , prieteni pe puţini îi mai pot numi , chiar foarte puţini ... Sau să le zicem "persoane alături de care îmi petrec 90% din viaţă şi pe care le iubesc" . Cu ei am râs , am plâns , am pierdut nopţi şi zile , am golit sticle sau am făcut bâză de gabori , am urcat în aceeaşi logan de mai sau am împărţit aceeaşi ţigare ilegală , am pus sentimente reciproc şi am trecut peste cele mai grele belele , cu ei am făcut totul în ultimii ani . Efectiv , ei reprezintă 90% din viaţă . Şi totuşi cel mai greu îmi e să renunţ la anumite persoane ... care chiar dacă nu merită sentimente , eu le ofer din abundenţă , nerealizând cât de mult mă rănesc singură ....
Fără titlu


Pur şi simplu mă fut în iubirea ta , în toate sentimentele care zici că există , dar pe care nu le arăţi absolut deloc , în toată atenţia şi grija care mă sufocă şi în curând o să mă omoare , o să te facă să mă pierzi şi tocmai când va fi prea târziu îţi vei da seama de toate greşelile ireversibile pe care le-ai făcut în tot acest timp , sub pretextul că îmi vrei binele .
Te urăsc , pur şi simplu te urăsc din adâncul inimii , cu toate forţele şi toate sentimentele care crezi că ţi le adresez de fapt nu există . Nu mai există nimic de când mi-ai învadat lumea de cristal în care trăiam , minţindu-mă că o să îmi oferi una mai bună . Mi-ai luat tot ce aveam mai bun , mai preţios şi ar trebui să îţi dai seama că peste asta nu voi trece aşa uşor. TE URĂSC !!!

___________

Nu este adresată unei persoane anume această postare , ci mai multora . Nu începeţi să ghiciţi pentru că oricum nu contează .
P.S. : Sevraj .

Partea XVIII


"Ce mai vrei , Cristi?"

"Stai puţin."
"Ai zis că nu vrei să te laşi , pe când eu da . Vreau să o iau de la capăt , să încep o altă viaţă chiar dacă am doar 17 ani ... "
"Înţeleg . Dar nu mă pot lăsa singur ..."
"Ok . Hai la mine . E târziu ."
Ne îndreptăm cu un mers agale spre casă , unde ne aşteaptă o noapte lungăăă şi probabil cel mai aprig sevraj .
"Hai intră . Simte-te ca acasă . "
"Nici aşa . Mersi ." , îmi spune râzând şi pe un ton jos .
"Bei ceva ?"
"Dacă dai..."
"Ia , ţine . Pune-ţi cât vrei şi dă-mi şi mie ţigările."
"Ţine."
"Şi apropo , scuze , dar chiar nu ştiu cum să mă comport cu oaspeţii."
"Stai chill."
"Nu mai vorbi cu "chill" că îmi faci poftă.Dar hai , imaginează-ţi că nu eşti musafir !"
Bem liniştiţi alcoolul turnat mai devreme abundent în pahare , sting cea de-a nu ştiu câta ţigare şi mă întind în patul moale şi încăpător unde îl invit şi pe el . Stăm îmbrăţişaţi sub un cearceaf mai alb de o mie de ori ca marfa pe care o trăgeam pe nas cu atâta plăcere.
"O să vezi că o să fie bine ..."
"O să fie."
"Da.Fără droguri !"
"Ok , iubita . "
"Cum ... mi-ai zis ?!"
"Te deranjează ?"
"Nu ... doar că nu mă aşteptam să îmi zici vredată aşa ."
"Dacă am anumite vicii nu înseamnă că nu pot iubi."
"Wow ... "




END !

________________________


P.S. : Aveam intenţia ca să scriu mult mai multe capitole la această poveste , dar de un timp bun nu mai am imaginaţie , timp , chef , buna-dispoziţie ... nimic . Chiar dacă am zis că va avea aproximativ 50 capitole această poveste , uite că am ajuns abia la capitolul 17 . Probabil o să scriu o altă poveste peste ceva timp , care cu siguranţă va avea mult mai multe capitole şi tema principală nu vor mai fi drogurile .


P.S.2 : Las următoarele 33 de capitole la imaginaţia cititorilor !
By Andre' =)
Bye !

Partea XVII


"Tu îl vezi , mă , cum se comportă cu mine?"
"Hai vino-ncoa' . Cine e?"
"Unul de am stat mai demult cu el ..."
"Stai liniştită,drogată mică."
"Hahaha...iubesc genul tău ciudat de a fi!". Încerc să şterg din minte toate clipele cu Gabi şi toate cuvintele urâte pe care mi le-a adresat în tot acest timp . M-a avut şi nu a ştiut să mă preţuiască . Nu contează că eram eu drogată , alcoolică sau nu ştiu cum , şi eu am inimă , sentimente , suflet şi nu o să le mai las călcate vreodată în picioare ! Nici de Gabi , Matteo sau mai ştiu eu cine . Şi totuşi cu unele lucruri are dreptate . De multe ori zic acele cuvinte MAGICe şi anume că o să mă las de aceste substanţe care mă omoară încet , plăcut , dar în acelaşi timp dureros şi sigur . Atunci când m-am despărţit de Matteo , mi-am propus singură să am ori cea mai bună viaţă ori cea mai depravată , ori să continui cu drogurile ori să mă las . Şi e una din cele mai grele decizii din care o să fiu nevoită să aleg vreodată ; asta nu sub pretextul că nu aş ştii ce cale vreau să urmez , dar şi să mă las şi să continui să mă droghez e la fel de greu ...
"Bă , gata , hai să ne lăsăm !"
"Ce mă?"
"Hai mă , ridică-te . Hai să ne lăsăm ! " îi spun hotărâtă în timp ce mă ridic de pe aceeaşi scară prăfuită şi rece de beton pe care stătusem şi înainte de a veni Gabi şi îl trag de mână puternic .
"Te laşi tu !"
"Hai bă să ne lăsăm amândoi ! Nu te gândeşti că tot pentru noi e mai bine ?"
"Eu nu vreau să mă las."
"Nu poţi , nu că nu vrei !"
"E da . Hai să te văd pe tine cum ai de gând să te laşi ."
"O să ne mai întâlnim . Pa." , şi la aceste cuvinte îl sărut scurt , dar pasional , pe buze şi ies din acel bloc . Am de gând să mă las . Nu contează că o să trebuiască să mă închid în casă sau să nu mai iau legătura cu niciun prieten sau cunoştinţă . Vreau o altă viaţă , lipsită de alcool , droguri şi grija banilor că nu o să am să îmi iau marfă mâine , acceptând toate consecinţele !
"Hei , Alex , stai ! " ...


Partea XVI

Îl las să facă ceea ce vrea cu propriul meu trup , să mă sărute , să mă atingă ... Nu vreau să îl întrerup , îl las să facă asta , ştie ce face , ştie să mă excite aşa cum nu o făcea nici Matteo . O lacrimă îmi curge pe obraz , prelingându-se spre bărbie şi căzând pe tenul lui îmbătrânit mult prea devreme.
"Ce-ai de plângi?"
"Nimic.Nu mă lua în seamă ."
"Cum să nu te iau în seamă , bă ?"
"Simplu.Lasă-mă."
"Dacă nu vruiai puteai să îmi zici!"
"Dar vreau . Vreau asta mai mult decât o liniuţă din cea mai pură marfă când sunt în cel mai aprig sevraj ."
"Şi de ce plângi atunci?"
"Nu ştiu ... adică lasă , uită asta."
"Zi-mi."
"Tu nu vezi , mă ? Pur şi simplu îmi vine să plâng când mă văd aici , aşa."
"?"
"Nu vezi cum am ajuns , mă ? Nu ne vezi că nu putem să trăim fără droguri ?"
"Dar drogurile nu au nicio legătură de data asta."
"În fine ... suntem într-o scară de bloc , euforici amândoi , făcând sex .Sau bine , aproape. Mă simt ca o curvă , omule. Nu mai pot ." îi zic acest cuvinte din adâncul sufletului , cu ochii plini de lacrimi pentru că de această dată chiar simt că totul se năruie în jurul meu ...O voce se aude din partea cealaltă a uşii scării de bloc în care ne cuibăriserăm :
"Păi chiar eşti o curvă , curvo!" . Uşa se deschide încet şi îl zăresc pe Gabi , care întră în bloc braţ la braţ cu o piţipoancă de o mie de ori mai infectă decât drogurile noastre şi toate seringile la un loc . Mă ridic de pe scara pe care stăteam de ceva timp , lipindu-i o palmă aşa cum nu am mai făcut-o niciodată . Dar acum mă simt în siguranţă , sunt cu Cristi şi mă simt protejată , chiar dacă nu este chiar aşa .
"Hai iubitule,las-o de curvă.La ce etaj stai?"
"La 3,dragă.Urcă că o să te ajung şi eu ."
"Ok,iubitule." îi spune pervers şi îl linge scurt pe lobul urechii , acolo se excită cel mai mult , ştiu prea bine asta .
"Toate pe care le iei de pe centură le consideri iubitele tale?"
"De pe centură te-am luat pe tine şi nu te-am considerat niciodată mai mult de o târfă." , aruncă chiştocul ţigării din care abia ce trăsese ultimul fum la picioarele mele în semn de scârbă .
"Să nu îţi dai seama prea târziu de greşelile prea mari şi ireversibile." ... îi strig în timp ce urcă scările grăbit către iubita sa care îl aşteaptă în faţa apartamentului .

Partea XV


Mă ia în braţe aşa cum nu a mai făcut-o nimeni niciodată până acum...cui îi pasă că e un drogat?!E totuşi atât de tantru şi sensibil, în plus, dacă e să "o luăm" aşa, nu contează că unu e alcoolic, altul drogat sau "fustangiu" pentru că undeva în adâncul inimii toţi avem măcar cel mai mic sentiment care iese la iveală oricât de mult am încerca noi să îl ascundem .

Încerc să mă abţin de la pofta nemăsurată de a-l săruta, în timp ce se joacă, cu buzele uscate de la ultimul joint, pe gâtul meu dezvelit ... E atât de mare tentaţia ! Şi mă abţin , mă abţin , dar gata , nu mai pot !
Îmi strecor uşor mâna pe ceafa lui, apropiindu-l de mine ...
"Eşti genul de persoană pe care o vreau demult." , îi şoptesc la ureche .
Nu ştiu, în final parcă îmi trece şi pofta de fumat, şi de tras ... Mă simt oarecum ciudat, vinovată, dar acum chiar nu am de ce ... Sunt cu el şi fac asta pentru că pur şi simplu e o atracţie fizică mult prea mare . Acum nu îmi mai stă gândul nici la Matteo, ci doar la noi , la mine şi Cristi ... Sunt bine acum, cu el.
Ne sărutăm pasional ... într-o scară de bloc ?! Wtf ?! Mda...într-o scară de bloc . În fine, parcă adrenalina e mai crescută decât restul celorlalte dăţi.O fi pur şi simplul efect al drogurilor astea nenorocite sau suspansul că cineva poate apărea oricând ?! Dar ăsta e probabil ultimul lucru de care îmi pasă acum . Şi sărută al dracului de bine. Îi las mână tremurândă să îmi deschidă fiecare nasture al cămăşii pe care o purtam şi las miile de gânduri să îmi inunde mintea ...
"Ştii ... mereu am vrut să văd cum e să faci sex după ce tragi pe nas ..."
"Hei , domnişoara Apropo ... "

"Nu mă mai lua la bâzăăă !"
"Lipsită de orice complex vrei sex, nu combinaţii,
După o pastilă EX vrei sex, nu complicaţii,
LSD pe limbă ..."
"Ehee...ce-aş mai vrea ."

Şi nici nu apuc să termin bine ce am de zis, că mă apucă din şolduri strâns , întrebându-mă ce aş mai vrea.Cu o voce destul de timidă, îi spun aproape fiecare gând pervers care îmi bântuie mintea ... Şi după încă câteva liniuţe trase "între o bârfă şi alta" , nu e greu să satisfaci asemenea dorinţe.Creierul meu bolnav, de această dată a procesat mult mai repede informaţiile, ajungând la concluzia că nu o să regret niciodată dacă o să fac sex cu el ... Cui îi pasă că îl cunosc de foarte puţin timp ?! Îmi place prea mult !
Partea XIV

De multe ori ne gândim că ar fi mai bine să lăsăm în urmă anumite lucruri şi îmtâmplări , să nu ne mai gândim niciodată la ce a fost atunci pentru a nu ne face rău singuri ...
În fine , nu cred că îmi face rău să mă gândesc la toate dăţile în care m-a luat poliţia , dar nu mai contează . Nu am nici eu, nici Cristi atâta timp de pierdut .
"Hai mă , dă-i în morţii lor de gabori."
"Mare căcat o amendă."
"Hai în blocu' ăla din gang de la Under că e deschis."
"Dar trecem şi pe la weed să mai luăm ceva."
"Ok,pitico!"
Ufff...în timp ce ne îndreptăm spre weed mă gândesc deja la lucrurile pe care le-am făcut împreună . Doar ce ne-am cunoscut şi deja am fost împreună la poliţie , am fumat împreună , o vom face din nou peste câteva minute şi ne gândim la o scară de bloc deschisă şi din care să nu ne dea toţi bătrânii afară . Dar nu contează asta ... el e mult mai important acum . E atât de ... diferit faţă de ceilalţi , mă acceptă aşa cum sunt şi mă înţelege ... probabil pentru că şi el e la fel ca mine .

"Mi se pare ciudat..."
"Ce ţi se mai pare ciudat,ciudato?"
"Uhhh...tocmai vruiam să spun că mi se pare ciudat faptu' că tu mă accepţi aşa ... Nu te-ai enervat deloc la secţie , nu îţi e ruşine să ieşi cu o drogată pe stradă."
"Pentru că în fond , asta suntem amândoi ."
"Mda..."
Şi lasă jointul abia rulat jos,lângă picioarele noastre,luându-mă în braţe aşa cum nu a mai făcut-o nimeni niciodată . Acum lucrurile îmi par din ce în ce mai ciudate;pe tipul ăsta îl ador şi nu îmi vine să cred că mă mai pot îndrăgosti aşa repede după tot ce s-a întâmplat cu Matteo ...
Partea XIII


Şi Cristi îşi aprinde ţigarea rulată mai devreme.Chill,e doar tutun...
Vorba aia , săracu' gabor se uita ca curca-n creci.Ce să îi faci nebunului..?!
Nu comentează nimic şi îi zice colegului din stânga să ne ducă mai repede la secţie. Ehh...parcă ar fi prima dată când ajungem la secţie.
"Hai copii , că ştiţi unde să vă duceţi ."
"Bineînţeles,don' gabor.Suntem d-ai casei acum."
Hmmm...sunt multe lucruri pe care le facem de obicei în secţie.De ce să nu mă distrez şi acum , când sunt cu Cristi ?!

"Bă,Cristi,ştii melodia aia de la Specii cu bilele , cu pula mea?"
"Da."

"Hai."
Şi la acel cuvânt, în toată secţia răsună vocile noastre răguşite, probabil de la tutun, care ţipăm cât putem, trâind momentele :

Da' o să ajungi procuror sau senator

Şi o să mă bagi la puşcărie pentru 2 bile.Mori!
2 bile ori 2 ani jumate
Ca să vezi cât costă, coaie, un strop de libertate

Bine ai venit jos !
Pe unde stai la cozi,
Pe unde tragi intravenos,
Pe unde totul e jegos,
Pe unde simti ca nu mai poţi !

"Hai gata,băieţi.",ni se adresează un gabor cu faţă de alcoolic.
"Dar vi se pare că sunt eu băiat ?"

"Vorba vine."

"De unde , don' gabor?!"
Okkkk , oamenii ăştia nu cred că vor să ne mai ia vreodată pe mine şi pe Cristi împreună . Suntem de vreo 10 minute în secţie şi deja sunt terorizaţi psihic.

"Hai ziceţi adresa."
"K9 , în 1Mai , dar dacă veniţi să ştiţi că nu vă deschid."

"Sunteţi obligată."

"Nu vreau.Veţi avea o tentativă de a sparge o uşă blindată dacă mă cautaţi.Şi uşor să nu vă bag la pedofilie, don' gabor."
"Şi tu,Cristi?"
"Credeam că îmi ştiţi ultima adresă."
"O ştim.Dar credeam că te-ai mutat."
"Păi să ştiţi că eu dau bani pe droguri, nu primesc.De unde atâţia bani să mă mut?!"
"Actele de identitate."

"L-am lăsat acasă cu ceva de tras pe el că nu am putut să trag tot înainte să plec."
Partea XII


"Probabil prea sensibilă."

"Da...în fine . Nu mai contează . "
"Cum zici tu.Ştii să faci filtru?"
"Da."
"Ţine.Apropo,cum ţi se zice?"
"Alexa.Ţie?Ah...vezi că nu îl fac în formă de M."
"Ok.Fă-l cum vrei .Cristi."
Îi dau filtrul , rulează , lipeşte , aprinde , tragem , dar se mai stinge şi-l aprindem până nu ne mai prindem , vorba lu' Guess Who . Plecăm amândoi euforici din spatele Facultăţii de Agronomie , în lumea noastră ... Singurele lucruri care mai contează în momente ca astea sunt foiţele , marfa , un filtru , puţin tutun , un buletin şi noi . Da , pe noi doi ne-am înscris în categoria lucrurilor , nu a fiinţelor . Oricum drogurile ne-au transformat în nişte roboţi .
"Da' prietena ta unde e?"
"Nu am."
"Uhh...e ceva."
"Mda.În starea asta puţine fete mă acceptă."
"Asta e.Puţini ne acceptă pe toţi.Singuri am ales să ne construim propria lume."
"Da,ai dreptate."
"Da' tu de ce te-ai apucat de droguri?"
"Din curiozitate."
"..."
"Ştiu,e prostesc,dar nu pot să mă mai las.Şi eşti prima persoană căreia îi recunosc asta."
"Nu e deloc prostesc,acum nimic nu mai e prostesc...De cât timp consumi?"
"De 4 ani."
"Ani de vechime..."
"Mda."
"Hai vere , în pula mea , unde dracu e zâmbetul pe care înainte vruiai să îl vezi ?"
"Uite-l .Hai,unde mergem?"
"Hai pe teatru."
"Poate ne ia garda,da' cui îi pasă ?!Hai ."
Gândul îmi stă doar la tipul de lângă mine ... ăăă,Cristi ... la marfa mea din buzunar şi la a lui . Mi se pare că mersul nostru legănat spre teatru atrage toate privirile , ne simţim suspecţi ... Teatrul este împânzit de gabori ca de fiecare dată şi nu le este prea greu să ne observe , la cât de bine ne cunosc pe amândoi , cel puţin pe mine ...
"Garda , garda .. "
"Bună ziua."
"Bună ziua,domnu' agent ?"
"'neaţa.Staţi să trag iarba-n piept şi ne tirăm."
"Ooo,Cristi.Numai de tine dau,mă?!"
"Ştiu că vă place de mine , dar nu mă mai luaţi aşa des .. "
"Hai la secţie."
"De ce?" întreb cu o voce de copil nevinovat ..
"Consumaţi şi deţineţi etnobotanice."
"Mai mult botanice decât etno."
"Domnişoară , vă rog să încetaţi cu glumele."
"Da' am şi eu un nume, nu "domnişoară"."
"Urcaţi în logan."
"Vezi bă ,Cristi,de ce nu mă urc eu nici în taxi logan?"
"Da..Nu vă supăraţi , putem să fumăm ?"
"Nu.Intru în sevraj ... eu fumez ."
Şi Cristi îşi aprinde ţigarea în timp ce gaborul...
Partea XI

Uhhh...parcă îmi taie respiraţia tonul privirii pe care o îndreaptă asupra mea .

"Hei,tipu' cu pierc în buză ..."
"Da..."
"Ai să îmi dai şi mie o foiţă ?"
Şi îi admir toate mişcările în timp ce scoate rola de OCB-uri şi îmi întinde să-mi iau cât am nevoie .
"Ia.."
Rupe-ţi cât vrei ."
"Mersi."
"N-ai pentru ce
."
Ba
g foiţa în buzunar , îl salut şi îi mai mulţumesc încă odată politicos .
"Auzi , da' ai treabă acum ?"
"Nu.Mă duc să fumez.De ce?"

"Păi , dacă nu trebuie să mai fumezi cu cineva , de ce nu vi cu mine ?!"
Deja începe ca să îmi placă din ce în ce mai mult tipul ăsta pe care nici măcar nu ştiu cum îl cheamă , dar nu asta contează . Plecăm amândoi din faţa weed-ului spre ... spre undeva . Nu ştiu şi nici nu am de gând să îl deranjez în timp ce îmi vorbeşte foarte calm .
"E ok dacă mergem în spate la Agronomie ?"
"Da,da.Mergem unde vrei.Oricum mie îmi e indiferent . "
"Aşa indiferentă eşti mereu ?"
"Da,adică nu,în relaţii sunt chiar foarte sensibilă . "
"Iauzi ... "

"Mda ... "
"Hai,hai.Sus cu moralu'."
"Nu pot..."
"Ce te-a făcut să devi aşa tristă?Doar dacă vrei să îmi zici .. "
"Iubitul meu . Adică fostul meu iubit ... Na plicu' meu şi rulează-l primu'."
"Mersi.Păi ?"
"Nu ştiu,bă.Doar ce ieşi înainte din spital din cauza drogurilor şi alcoolului ..."
Partea X

În salon : ...

"De ce nu ai vrut să mai rămână şi el?"
"Nu.Mai mult rău îmi face şi ştii cât ţin eu la el ."
"Mda..."
"Unde se duse?"
"Nu ştiu . Nu îmi zise nimic."
Încep să plâng isteric şi să îmi zic că singurul lucru pe care îl vreau înapoi e el .
"Cât pula mea o să mai stau în spitalu' ăsta tâmpit?"
"Azi şi mâine."
"Cât ziseş..Bună ziua ."
"Bună ziua , doamna doctor."
"Bună , fetelor ."
"Când mă externaţi?"
"Păi tocmai acum vruiam să îţi spun că nu ai nimic . Ai avut un atac de panică , ai băut prea mult , dar nimic grav . Trebuie doar să nu mai bei . "
"Da,da,da.Şi mă externaţi acum?"
"Da."
"Uhhh...hai."
"Stai încet , să îţi scot toate acele astea."
"Haiii..."
Şi am ieşit pe poarta spitalului oarecum fericită , fericită că scăpasem de acel infern , dar tristă ştiind în ce lume m-am întors ... Parcă tot timpul petrecut în spital , am fost absentă în lumea asta . Ce pula mea mi-au făcut ăia ? În fine , cui îi pasă , Vane s-a dus acasă , eu mă îndrept spre magazin , unde găseşti cea mai bună marfă ...

"Bună , Alex . "
"Bună . Ce-ţi dau ?"
"2 de magic şi 1 de katana ."
"Vezi să nu ajungi iarăşi la spital ."
"Tu de unde dracu ai mai aflat ?!"
"A trecut Matteo să îmi zică ..."
"Ahh ... ok . Stai chill . "
Ies din magazin cu zâmbetul pe buze şi atenţia îmi e atrasă de el ... Un tip înalt , care se tot joacă cu pierc-ul pe care îl deţine în buză şi care intră fără să se ferească în Weed-Shop . Wooow ...
Dacă aş fi preşedinte ...


Bă, uneori mă mai duce gându' pe la Cheloo şi la versurile alea de zice el că ar face autostradă suspendată peste Bucureşti ... Şi încep să mă gândesc ce aş face eu dacă aş fi preşedinte :


-aş face weed-urile non-stop
-aş ieftini marfa şi aş face-o legală
-aş face să se vândă OCB-uri şi în secţia de poliţie
-aş face un locuri speciale unde oamenii pot consuma etnobotanice
-aş face Chitare un bar de lux
-aş da foc la toţi gaborii care au dat amenzi d-ampulea
-aş concedia toţi gaborii care mi-au dat amendă atunci când nu eram preşedinte
-aş face ca autobuzele să meargă non-stop
-aş planta chill şi marijuana în toate spaţiile verzi din Craiova .

Cam atât îmi amintesc momentan .
Voi ce a-ţi face dacă a-ţi fi preşedinţi ?!


____________________

Ce facem mă ?! Filmăm sau ... rulăm şi noi ceva ?! <3

Uneori mă apucă anumite momente destul de nasole , aş zice eu ... Încep să derulez în minte tot ce s-a întâmplat cândva , toate momentele care aş fi vrut să nu se termine niciodată .
Şi uite câteva lucruri pe care le-aş mai face de mii de ori , fără să îmi pese de consecinţe sau de altceva :

-aş fuma H în cantităţi industriale , aşa cum făceam odată ...
-aş sta toată ziua închisă în cameră cu câteva jointuri
-aş merge 15 km pentru a lua marfă şi foiţe
-aş cere brichetă la gabori că nu aş avea cu ce să aprind "ţigarea"
-aş cumpară hamburger şi aş pleca fără să plătesc
-aş mai sta pe teatru sau Chitare până dimineaţa cu toţi care umblau anul trecut pe acolo
-m-aş duce zilnic la weed , ca să îl văd "pe ăla bun"

Pur şi simplu îmi e prea dor de toate lucrurile astea . A trecut mult timp de când nu am mai făcut ceva din ce am zis mai sus ... Chiar îmi e dor .. :(
Postare fără titlu

Nici măcar nu ştiu de ce dracului o să postez peste câteva minute chestia asta sau de ce o scriu , dar pur şi simplu simt că nu mai pot , că o să explodez .
Nu ştiu , nu ştiu şi iarăşi nu ştiu . Nu ştiu ce vreau să fac , nu ştiu ce să aleg , nu ştiu cum să acţionez la anumite lucruri , nu ştiu ce îmi lipseşte sau ce am în exces ... Nu ştiu nimic .
De ceva timp simt nevoia de a mă elibera de toate gândurile , de tot stresul cotidian , de a vorbi cu cineva pentru că în mintea mea nu mai încap atâtea gânduri , de a da drumul la toate sentimentele pe care le ţin strâns în adâncul inimii , dar îmi e frică să nu fiu rănită şi de această dată .
Uneori cred că dacă o să continui aşa , curând o să înnebunesc. Şi sincer , nu ştiu exact de ce am nevoie pentru a mă simţi bine , pentru a redeveni adolescenta cu chef de viaţă care eram odată . Dar ştiu sigur că ceva îmi lipseşte . Nu mai am chef să ies din casă , nu mai am chef să ascult muzică sau să scriu pe blog , nu mai am chef să vorbesc la telefon cu prietenii până dimineaţa , pur şi simplu nu mai am chef de viaţă şi mă cuprind multe gânduri sadice ... Probabil am nevoie de o persoană care să îmi zică cât de specială sunt , de o vacanţă în care să mă relaxez atât cât am nevoie , de 24 ore în care să fac tot ce îmi trece prin cap , de atât de multă marfă sau alcool până zic că nu mai pot ... nu ştiu .
Toate lucrurile mă pun pe gânduri , le întorc pe o parte şi pe alta şi le complic din ce în ce mai rău. Orice bârfă mă stresează şi îmi vine să sugrum acele persoane , dau importanţă şi celui mai neînsemnat lucru , mă enervez din ce în ce mai repede şi simt cum venele creierului sunt gata să explodeze ... şi NU MAI POT !!! Nu mai suport pe nimeni şi nimic .
Mă satur mult prea repede şi de chestiile care îmi plac şi mă simt sufocată de orice . Nu mai suport ca toţi să îmi spună că sunt o drogată sau ca profii să mă ştie drept oaia neagră a clasei , nu mai suport ca să mai văd în catalog doar 3 şi 4 sau să nu îmi amintesc ce fac de pe o zi pe alta , pentru că am pierdut noţiunea timpului demult , nu mai îmi suport părinţii şi nici predicile lor futute şi răsfutute pe care mi le zic de mii de ori pe zi , nu mai suport ca cineva să îmi zică ce-când-unde-cum să fac ... Prin asta se subînţelege că nu mai suport nimic ...

________________________________
P.S. : Aşa cum am menţionat şi mai sus , în ultimul timp nu prea am mai chef să scriu pe blog , adică nu mai am idei , scriu câteva fraze şi le şterg ... Povestea o să o continui atunci când o să am dispoziţia necesară (cred că destul de curând) . Nu am scris nici măcar jumătate , în întregime o să aibă aproximativ 50 părţi .

Dintr-un alt unghi

Destul de des, paharul se umple si vrem sa evadam macar pentru un timp din lumea in care traim. Unii au un caracter mai puternic,altii mai slab,astfel diferentiindu-se ce fel de consumator este fiecare. Cu substante legale sau mai putin legale,cu totii suntem niste drogati.


Drogatii si lumea lor

Cel mai de pret lucru pare a-i fi tigarea aprinsa care ii tremura intre degete.Urmatoarele lucruri importante pe care le detine sunt un simplu pachet de tigari, o doza de bere,cateva filtre si niste OCB-uri,nici pe departe iubita sa drogata care ii sta alaturi. O aparenta placere se lasa vazuta atunci cand el o saruta, destul de rar ce-i drept. La ei dragostea consta in doze cat mai mari. Se uita la ea cu o privire goala , asteptand amandoi sosirea catorva prieteni.
"Nu vreau sa ma opresc." , spune ea, aproape soptit, fiindca nu poate vorbi clar de mai mult timp. Sau probabil nu mai poate sa se opreasca si ii e frica sa recunoasca dependenta de droguri care a pus stapanire pe propriul ei corp.
"Nu exista cale de iesire. Ce fac daca ma las de droguri?! Nu vad ce as putea face. Probabil acelasi lucru pe care il faceam si inainte - adica nimic. Drogurile nu imi ofera nimic, dar si daca o sa le las o sa raman cu aceleasi nimicuri pe care le consider aur...", recunoaste el, cu ochii plini de lacrimi si constiinta neimpacata.
Drogurile raman pentru cei slabi, pentru oamenii fara perspective si care nu se pot obisnui cu anumite schimbari radicale din viata lor, schimbari ce au provocat consumul de droguri. Dupa ce dependenta se instaleaza, ei nu au nici un argument sau stimul pentru a se lasa de droguri.Intoarcerea la realitate pentru ei inseamna intoarcerea la saracie, mizerie si izolare, intoarcerea la o lume pe care au lasat-o demult in spate, la o lume plina de boli schizofrenice, atacuri de panica, depresie sau pierderea contactului cu realitatea.